Ascultand invataturile lui Nisargadatta Maharaj, unul din marii mistici ai Indiei, am primit una dintre cele mai profunde constientizari care mi-a aprofundat viziunea interioara si pentru care sunt etern recunoscatoare.
In plin satsang, pe care maestrul il oferea in umila lui locuinta din Mumbai, un discipol isi face curaj afirmand :
“Maestre, invataturile tale sunt foarte profunde, ma ajuta sa inteleg cine sunt, le onorez si sunt recunoscator, insa totusi….in viata de zi cu zi, eu inca experimentez suferinta…”
Dupa cateva secunde de liniste, maestrul afirma :
“Tu nu experimentezi suferinta, ci suferi experienta ta…”
Recunosc ca mi-au trebuit cateva momente bune sa integrez aceasta afirmatie, petrecand timp in contemplare asupra ei pentru a o recunoaste dincolo de concept.
Din perspectiva Advaita (non dualitatii) nu exista nimic altceva decat Constiinta Suprema Eu Sunt, care transcende orice alta stare de spirit, orice forma, orice concept, orice cunoastere.
Daca ne amintim, Iisus ne spunea acelasi lucru, acum 2000 de ani, insa cu alte cuvinte :
“Inainte ca Abraham sa fi fost, Eu Sunt.”
Ioan 8-31-59
Constiinta Divina a fost /este acolo inainte de aparitia oricarui gand, oricarei cunoasteri, oricarei emotii, oricarei perceptii, oricarei forme. Este Constiinta Divina Nemanifestata. De aceea, cea mai inalta forma de cunoastere, este sa – ti cunosti esenta Divina , sa stii cine esti dincolo de forma si personalitate.
Noi umanii, suferim prin intermediul experientelor noastre pentru ca nu stim cine suntem dincolo de ele. Ne identificam cu ceea ce traim/ simtim, crezand in mod eronat ca ceea ce traim /simtim este ceea ce suntem. Nu exista suficient spatiu interior… (meditatia ni-l ofera ori de cate ori alegem sa stam in liniste si sa respiram)
Asadar, credem ca experimentam suferinta, cand de fapt, noi suferim inutil experientele noastre din lipsa de discernamant a ceea ce este real si ceea ce apare si dispare.
~maya, iluzie~
Evenimentele sunt tranzitorii, insa cum le intampinam face diferenta. Si ce diferenta!!!!
Constiinta Divina Eu Sunt, Atemporala, este Eternul Martor/Observator neschimbat existent in fiecare dintre noi, insa niciodata idendificat cu continutul ce se desfasoara in spatiul sau infinit.
Prin urmare, suferinta neobservata devine experienta noastra, se da drept noi.. Diferenta sta in a dobandi capacitatea de a o observa cu detasament, altfel vom percepe orice experienta prin prisma suferintei.
Sunt invataturi profunde care ne invita spre o deschidere mai ampla, sunt pline de vitamine spirituale care daca “inghitite” zilnic, contribuie enorm la mentinerea igienei noastre mintale, la trezirea din amorteala somnului colectiv.
Sa invatam sa observam cu detasament, si cand mai cadem in plasa identificarii si ne regasim in afirmatia discipolului, sa ne reamintim cu Incredere ca suntem Constiinta Divina si ca suntem cu TOTII ghidati spre Casa, altfel nu am fi aici, acum….
